Dezvoltare personala. De ce

Lumea evoluează. Dintotdeauna. Nicio noutate! Majoritatea dintre noi ne-am obișnuit cu ritmul actual, care este tot mai accelerat de la zi la zi. Ne-am obișnuit în sensul de integrare aproape inconștientă, ca o forță nevăzută care ne atrage, în sistemul mecanic al vieții, acel sistem compus din ciclul zilnic al existenței noastre, din rutina cotidianului, unde regăsim toate lucrurile obișnuite ale traiului pământean pe care le știm “de când lumea” dar în care am integrat, vrând-nevrând, și geo-politica, războiul fizic și războiul hibrid, inteligența artificială sau alte elemente caracteristice acestui nivel al evoluției noastre.

La nivel structural, avem aceleași nevoi pe care oamenii le aveau și acum o sută sau o mie de ani dar formele lor de manifestare s-au diversificat enorm, odată cu (r)evoluția industrială și tot ce a decurs din aceasta. De asemenea, în epoca modernă au apărut și alte nevoi, dezvoltate pe cale artificială, prin produse sau servicii care ele au creat nevoi umane, au creat piețe de desfacere (și uneori dependențe) și nu invers, cu nevoi care să determine crearea de produse sau servicii, cum este traiectoria normală într-un proces economic. Uneori, complexitatea vieții moderne, unde regăsim foarte multe forme artificiale, pare o expresie a formei fără fond, pare că viața noastră modernă a fost transpusă dintr-o altă lume și, deși are forme de manifestare comune cu viața de acum o sută de ani, îți creează senzația că, totuși, s-a pierdut fondul, că sensul existenței a luat forme nerealiste, care nu au bază în modul natural de a trăi și evolua al lui homo sapiens sapiens și ceea ce ar trebui să manifeste acesta în secolul XXI.

Când suntem permanent și integral acaparați de senzorialul vieții cotidiene atunci totul este un zumzet asurzitor, o gălăgie planetară permanentă care ne îndepărtează de noi înșine, suntem acaparați de acest haos generalizat și gândurile se îneacă adesea în oceanul de informații și strigăte din întreg arealul nostru, fie că este off-line sau on-line, aproape totul tinde să conlucreze la depersonalizarea individului.

În mijlocul “lumii dezlănțuite“ - indiferent că vorbim despre mediul familial, profesional sau de altă natură - create chiar de oameni și nu de altceva sau altcineva din afară, sunt din ce în ce mai mulți cei care își caută și chiar găsesc bărci de salvare pentru furtunile din acest ocean și chiar insule unde pot sta în liniște și pot asculta propriile gânduri. Și este extraordinar când aceste insule de liniște sunt ei înșiși, interiorul lor cel mai profund. Aceștia sunt oamenii care aleg să se detașeze de cotidian și să meargă pe calea dezvoltării personale, a (re)găsirii de sine. Și asta nu doar pentru scopul în sine al dezvoltării personale ci pentru a obține claritate în ceea ce-și doresc, în ceea ce este potrivit sau nu pentru evoluția lor raportat la misiunea personală, raportat la cei din viața sa, la carieră, iubire, comunitate sau lume în general.

Dacă în urmă cu câteva zeci de ani dezvoltarea personală era încă departe de publicul larg acum este parte din mainstream și sunt deja voci care spun că este prea mult, că prea mulți oameni discută despre asta, sau “cochetează” cu dezvoltarea personală și spiritualitatea, că sunt prea mulți “apostoli” ai dezvoltării personale și spirituale. Probabil că aceștia nu se uită cu atenție în jur, nu văd dezordinea generalizată la nivel micro și macro. Căci este suficient să fii atent la viața din jurul tău ca să-ți dai seama că nu este suficient, foarte mulți acționează din ego, din orgolii nemăsurate sau alte impulsuri pe care nu le-ar manifesta sau, cel puțin, nu la acest nivel, dacă s-ar afla pe calea cunoașterii de sine, a dezvoltării personale. Este încă mare nevoie ca acest proces să se extindă și să ajungă la cât mai mulți oameni

Dar nimeni nu este perfect în acest plan terestru și cu toții putem greși, putem face alegeri mai bune sau mai puțin bune, sau putem interpreta realitatea în fel de fel de moduri care, uneori, nu sunt așa cum ar fi corect. Dar… “să arunce cu piatra cel fără de păcat”. În consecință, nici “apostolii” dezvoltării personale nu sunt perfecți și nu trebuie urmați orbește, indiferent de nume sau renume. Dar un lucru este de urmat cu siguranță: EVOLUȚIA. Întotdeauna este necesar ca fiecare individ să treacă prin propriul filtru orice informație, informație cât mai diversă, și să decidă ce este mai bun pentru el, ce funcționează și ce nu funcționează astfel încât să evolueze, să se dezvolte și să-și atingă obiectivele, să facă pași importanți pe calea misiunii personale. Lumea este într-o schimbare profundă și rapidă iar atunci când simțim că furtunile ne lovesc sau ne îngreunează vederea drumului este bine de știut că putem să apelăm la cineva care face zilnic călătoria către sine însuși, către esență și, fără să pretindă că deține toate răspunsurile, are unele instrumente și metode ce te pot aduce mai aproape de eul profund..

Furtunile și gălăgia planetară sunt create de oameni și nu pot fi metamorfozate decât de oameni, decât atunci când majoritatea dintre noi va fi făcut pasul către liniștea interioară și va manifesta o mai mare compasiune, toleranță la care poți ajunge doar conștientizând că esența care se află în tine se află și în ceilalți.

Dezvoltare personală. De ce